Nu am scris eu asta.

"MAREA TAINĂ A BISERICII

În decembrie 1945, doi ţărani egipteni au descoperit în apropierea satului Nag Hammadi un vas de pământ conţinând treisprezece suluri de piele. Acestea cuprindeau texte biblice având un caracter gnostic, datând de la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul celui de-al V-lea.

Între acestea se aflau:

• Evanghelia lui Toma;

• Evanghelia Adevărului;

• Evanghelia Egiptenilor;

• Evanghelia Mariei;

• Evanghelia lui Filip,

pe drept cuvânt, un ansamblu de o inestimabilă valoare pentru cunoaşterea literaturii creştine timpurii, cu nimic mai prejos de Evangheliile cunoscute.

Este vorba de documente de prima mână ce aparţinuseră evreilor fugiţi din Palestina, care avuseseră privilegiul de a-l fi cunoscut personal pe Iisus.

Ansamblul sulurilor de piele cuprinde 52 de documente ce abordează subiecte gnostice creştine dintre cele mai importante: elementul feminin al divinităţii, natura lui Dumnezeu, natura lui Christos, suferinţa, moartea, învierea lui Christos.

De ce fuseseră îngropate aceste texte şi cum se explică faptul că rămăseseră necunoscute timp de aproape două mii de ani?

Motivul este că un sobor de episcopi le etichetase drept eretice către jumătatea secolului al doilea. Episcopul Irineu din Lyon scrisese către anul 180 cinci volume intitulate Respingerea şi desfiinţarea aşa-zisei cunoaşteri care începeau prin făgăduiala de a denunţa ideile celor ce propovăduiau erezia. Astfel, el ataca o evanghelie celebră numită Evanghelia Adevărului pe care o considera deosebit de periculoasă. Cincizeci de ani mai târziu, Ipolit de la Roma a scris o altă "respingere" masivă a oricărei erezii, pentru "a dezvălui şi a respinge blasfemiile deosebit de eretice". Potrivit tradiţiei eretic era cel care se abătea de la adevărata credinţă. Dar ce anume definea această adevărată credinţă? Şi de ce era numită astfel? Primele comunităţi creştine, din vremea apostolilor, îşi puneau laolaltă în comun banii şi bunurile. Toţi aveau aceeaşi credinţă şi se rugau împreună; toţi respectau autoritatea apostolilor. Între grupurile de creştini circulau numeroase Evanghelii precum cele ale lui Matei, Marcu, Luca, Ioan dar şi Toma, Filip, a Adevărului etc. ca şi imnuri secrete atribuite lui Iisus sau discipolilor Lui. De ce s-a modificat această situaţie către sfârşitul secolului al doilea? De ce creştinismul s-a transformat într-o instituţie ce avea în frunte o ierarhie pe trei niveluri: episcopi, preoţi şi diaconi care se dădeau drept păzitorii singurei "adevărate credinţe"? Cine a operat aceste schimbări şi din ce motive? De ce anumite texte au fost excluse şi declarate "eretice"? În ochii lui Irineu, gnoza era cea mai nefastă dintre deviaţii. Ea se baza pe experienţa personală şi pe unirea cu Dumnezeu, minimaliza rolul preoţilor şi episcopilor şi se opunea constituirii unei puteri bisericeşti. Aşadar, episcopul din Lyon s-a apucat să distrugă gnosticismul, descurajând demersul personal în favoarea unei credinţe colective, indiscutabile, graţie instaurării unor dogme definitive. Astfel s-a întâmplat ca Noul Testament încăput în mâinile lui Irineu să fie cernut prin sita deasă, prescurtat, adăugit sau modificat după interes, pentru a ajunge la ansamblul de texte ce se cunoaşte astăzi. Se ştie că în anul 367, episcopul Atanasie din Alexandria a alcătuit lista titlurilor destinate să compună Noul Testament, iar această listă a fost ratificată de participanţii la Conciliile de la Hippone din 393 şi de la Cartagina patru ani mai târziu. Aşa a luat naştere cartea pe care o ştim, rod al unei selecţii, operă omenească, deci supusă greşelii. Oare după ce criterii au hotărât acele conclave ecleziastice, care anume texte să aparţină Noului Testament, şi care să fie înlăturate? La epoca redactării Evangheliilor, principiile esenţiale ale noii religii fuseseră deja stabilite. Către finele secolului al doilea, creştinii dreptcredincioşi deja începuseră să definească criteriile de apartenenţă la Biserică. Oricine profesa "crezul", accepta ritul botezului, participa la cult şi se supunea clerului, era acceptat drept creştin. Pentru a deveni cu adevărat "catolic", adică "universal" (în limba greacă), conducătorii Bisericii creaseră un cadru simplu, compus dintr-un schelet doctrinar, ritual şi politic ce s-a dovedit a fi un sistem de organizare deosebit de eficient. Ignaţiu, episcopul Antiohiei, definea Biserica în raport cu episcopul ce reprezenta acest sistem: "nimic să nu se facă în legătură cu Biserica fără episcop... Unde este Christos, acolo este şi Biserica catolică". De teamă să nu apară vreun "eretic" care să afirme că Christos poate fi prezent chiar când episcopul este absent, Ignaţiu a pus lucrurile la punct în acest sens: "nu e legal nici să botezi, nici să celebrezi o slujbă rituală fără episcop... A te alătura episcopului, înseamnă a te alătura Bisericii. A te separa de episcop, înseamnă a te separa nu numai de Biserică, ci chiar de Dumnezeu Însuşi!..." El subliniază că în afara ierarhiei ecleziastice, "nu există nimic care să se poată numi Biserică..." Episcopul de Lyon, Irineu, este de acord cu Ignaţiu: numai adevărata Biserică este cea care păstrează forme asemănătoare constituirii ecleziastice. "Adevărata gnoză este cea care se referă la doctrina apostolilor, la vechea constituire a Bisericii în întreaga lume, şi a faptului că reprezintă corpul lui Christos urmând succesiunea episcopilor prin care ei au transmis ceea ce se află pretutindeni". Irineu a contribuit în a da o formă stabilă şi coerentă tinerei teologii creştine, mai mult decât toţi primii părinţi ai Bisericii. El a denunţat şi condamnat cu vehemenţă tot ce nu aparţinea dreptei credinţe de la cele mai îndepărtate origini ale curentelor eretice. Diversităţii, presupuselor lor erori şi fapte rele, el le-a opus unitatea, adevărul şi superioritatea Bisericii creştine, singura "demnă de ataşament", singura capabilă să asigure mântuirea, şi în afară de care nu există decât erezii demne de cele mai aspre pedepse. "Numai acest sistem, spune Irineu, se bazează pe coloana şi solul scrierilor apostolice cărora le conferă autoritate absolută. Înainte de toate, evangheliile Noului Testament: toate celelalte sunt mincinoase şi îndoielnice, neapostolice şi probabil opere eretice. Numai Biserica catolică prezintă un sistem foarte complet de doctrine, proclamând un singur Dumnezeu creator şi Tată al lui Christos, care S-a incarnat şi S-a ridicat dintre cei morţi. În afara acestei Biserici nu există mântuire: ea dă acces la viaţă; toţi ceilalţi sunt hoţi şi tâlhari". Irineu nu doreşte altceva decât "să-i convertească la Biserica lui Dumnezeu", considerându-i drept apostaţi, mai răi decât păgânii. Dimpotrivă, creştinii gnostici au dezvăluit că ceea ce deosebeşte falsa Biserică de cea adevărată nu este rolul deţinut de clerici, ci nivelul de pricepere al membrilor săi şi calitatea raporturilor dintre ei. Apocalipsa lui Petru declară că "cei ce purced din viaţă... fiind iluminaţi, ştiu să deosebească falsul de adevăr... Ei nu încearcă să-i domine pe ceilalţi, nici să-i supună pe episcopi şi diaconi, canale uscate". Gnosticii declară că ceea ce caracterizează adevărata Biserică este unirea membrilor ei cu Dumnezeu şi a unora cu alţii, "uniţi pentru totdeauna prin prietenie, necunoscând nici ostilitatea, nici răul, ci fiind uniţi prin gnoză... în prietenie unii cu alţii". Între ei domneşte o intimitate de soţi, de nuntă spirtuală, trăind într-o paternitate, o maternitate, o fraternitate şi înţelepciune raţională, ca cei ce se iubesc, ca într-o comuniune a spiritului. Aceste viziuni ale Bisericii cereşti alcătuiesc un viu contrast cu portretul terestru al Bisericii rezultat din documentele dreptcredincioşilor. Înainte de a adera la Biserica gnostică, Tertulian adoptase aceeaşi definiţie a Bisericii ca şi Irineu. În criticile aduse ereticilor, el declara că numai Biserica deţine regulile apostolice ale credinţei, venerând Canonul Sfintei Scripturi şi purtând semnul succesiunii apostolice prin ierarhia sa ecleziastică: "această regulă... a fost predicată de către Christos, şi nu pune nici o altă problemă decât cea pe care o introduc ereticii şi care îi face pe oameni eretici". Cu toate acestea, la sfârşitul vieţii, Tertulian se va rupe de comunitatea dreptcredincioşilor, va respinge Biserica creştinilor pur "psihici". Atunci el va opera o distincţie categorică între Biserica empirică şi viaţa diferită, spirituală a Bisericii. Începând de atunci, el nu va mai defini Biserica prin raport cu organizaţia sa ecleziastică, ci numai ţinând seama de spiritul ce sfinţeşte pe fiecare membru al său. El îşi va bate jos de comunitatea catolică, ca fiind o Biserică a unei mulţimi de episcopi: "... Căci Biserica însăşi, este în principal şi de drept Spiritul, care cuprinde treimea unei divinităţi unice, Tatăl, Fiul, şi Sfântul Duh. Biserica este prezentă acolo unde doreşte Domnul. Biserica spirituală pentru membrii spirituali, şi nu Biserica unei mulţimi de episcopi!" Autorii gnostici resping ca false toate caracteristicile creştinismului ecleziastic. Supunerea faţă de ierarhia clericală pretinde credincioşilor supunerea faţă de "călăuze oarbe". Conformarea la regula "crezului" tinde să întemniţeze pe toţi creştinii într-o ideologie inferioară. Credinţa în sacramente dă dovadă de o analiză naivă şi magică: creştinii celebrează botezul ca pe un rit de iniţiere care le garantează speranţa mântuirii, crezând că cei care primesc botezul sunt "orientaţi către viaţă". Spre deosebire de aceste minciuni, gnosticul declară "în consecinţă: adevărata mărturie este când omul se cunoaşte pe sine, şi pe Dumnezeu care este deasupra adevărului, el va fi mântuit". Numai cei care recunosc că au trăit în ignoranţă şi care învaţă să se elibereze descoperind ceea ce sunt, primesc iluminarea ca pe o nouă viaţă, ca pe o "a doua naştere". Riturile fizice ca botezul sunt deplasate, căci "botezul adevărului este altceva; el poate fi descoperit renunţând la lume". Care au fost motivele acuzării gnosticilor în raport cu dreptcredincioşii? În primul rând, că ei nu-L caută pe Dumnezeu. Gnosticul nu înţelege mesajul lui Christos ca oferind o serie de răspunsuri, ci ca o încurajare să înceapă a căuta: "căutaţi şi întrebaţi ce căi trebuie să urmaţi, căci nimic nu se compară cu aceasta". Creştinii negnostici nu caută deloc: "... aceştia, cei ce sunt ignoranţi, nu caută deloc pe Dumnezeu... Ei nu se interesează de Dumnezeu... Nepăsătorul aude chemarea, dar ignoră locul unde a fost chemat". Cei care se mulţumesc să creadă ceea ce li se predică, fără a pune întrebări, şi care acceptă cultul care li se aşterne în faţa ochilor, nu numai rămân ei înşişi în ignoranţă, dar "dacă întâlnesc un altul ce se preocupă de mântuirea lui", fac tot posibilul pentru a-l mustra, reducându-l la tăcere. Gnosticii nu erau nici relativişti, nici sceptici. Ca şi dreptcredincioşii, ei căutau singurul adevăr. Spre deosebire de ei, dreptcredincioşii ajunseseră să vadă adevărul în propria lor doctrină, singura formă legitimă a credinţei creştine. Ereticii urmau sfatul lui Iisus: "căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide". Dar aceasta înseamnă, spunea episcopul Tertulian, că Christos a predicat un lucru foarte precis, ceea ce conţine "crezul", şi găsindu-l creştinul nu mai are ce să caute. "Vinovat este cel ce nu încetează să se întrebe, pentru că nu va auzi niciodată, căci el întreabă pe cineva care nu aude". Irineu este de următoarea părere: "Procedând astfel, nu contenim să întrebăm, fără a afla nimic, pentru că neglijăm adevăratele căi de a descoperi. Singurul procedeu sigur şi fără riscuri, spune el, este de a adăuga credinţă la învăţătura Bisericii, admiţând limitele inteligenţei omeneşti". În dorinţa lor de a edifica o Biserică universală, conducătorii dreptcredincioşi primeau credincioşi din toate clasele sociale, originile rasiale sau culturale, educaţi sau analfabeţi, pe oricine accepta sistemul lor de organizare. Episcopii îi eliminau pe toţi cei care contestau una sau alta dintre cele trei componente ale sistemului: doctrină, liturghie, ierarhie clericală. Or gnosticii la contestau pe toate trei. Numai contestând gnosticismul, conducătorii dreptcredincioşi au putut să alcătuiască o organizaţie care să mobilizeze pe toţi credincioşii în sânul unui cadru instituţional unic. Ei nu autorizau alte deosebiri între credincioşii de primă sau secundă categorie, decât cea care exista între cler şi laici, şi nu tolerau ca cineva să se pretindă exceptat de la conformismul doctrinar, participarea la liturghie sau ascultarea după principiile aplicate de către preoţi şi episcopi. Bisericile gnostice - care recuzau acest sistem în favoarea formelor mai subiective de apartenenţă religioasă - nu au supravieţuit ca Biserici, decât câteva secole. Creştinismul oficial a dobândit treptat stabilitate şi permanenţă, prin adaptarea modelului organizării politice şi militare a Romei, la ţelurile pe care le urmărea, odată cu suportul Imperiului începând din secolul al IV-lea, Prin Irineu, creştinismul a devenit o doctrină solidă şi structurată - condiţie indispensabilă supravieţuirii şi succesului său. Din această perspectivă, putem deduce că episcopul de Lyon a pregătit calea pentru evenimentele survenite după domnia lui Constantin: creştinismul Imperiului Roman. După tradiţia ecleziastică, Constantin moştenise de la tatăl său o înclinaţie accentuată către creştinism. Începând de la convertirea împăratului Constantin când creştinismul a fost recunoscut drept religie oficială, episcopii care până atunci fuseseră persecutaţi, au dobândit o autoritate absolută. Posedarea de opere denunţate drept eretice a devenit o infracţiune criminală. Copiile lor au fost date pradă focului. Rămâne însă unele întrebări, mereu actuale: De ce Biserica apostolică a ascuns, a deghizat adevărul şi şi-a însuşit mesajul lui Iisus Christos? De ce Biserica a fost şi continuă să respingă elementul feminin al divinităţii, adică Sfântul Duh?"

Existenţa istorică a lui Isus Hristos
Ioan Miclea
achizitionare: 28.08.2003; sursa: Casa de Editură Viaţa Creştină

Scrieri eretice sau apocrife
Nu contează cuprinsul lor doctrinal, nici fanteziile şi broderiile ţesute pe fapte istorice; pe noi ne înteresează doar faptul că pe Hristos şi pe apostoli îi socotesc ca persoane reale, istorice, vii.
În fiecare din lucrările pe care le vom aminti se vorbeşte despre Hristos ca personalitate istorică.
1. Epistola apostolilor. 2. Odele lui Solomon. 3. Evanghelia lui Petru.
Curat eretice - scrieri care vor să acopere cu autoritatea lui Hristos învăţături puţin recomandabile.
Aşa este Pistis Sophia: "Isus spune ucenicilor Săi..." şi urmează jocul fanteziei cu" puterile şi cu Evreii". "Şi Isus stăruie". Primul Mister - "Şi toate acestea Isus le spune ucenicilor pe Muntele Măslinilor" (Trad. Amelineau, p. 6-8).
Pe lângă evangheliile apocrife mai sunt şi aşa-numitele Agrafa. "Agrafele" sunt cuvinte atribuite Domnului, care însă nu figurează în Evangheliile autentice:
Evanghelia lui Filip: "Domnul mi-a descoperit..." Evanghelia lui Toma: "Cel ce Mă caută Mă va găsi prin trei copii de şapte ani..." (S. Hypolit., Philos, v.7). Scrisoarea Apostolilor: "Iată ce mi-a descoperit Domnul Nostru". Evanghelia lui Petru cu privire la moartea lui Isus, condamnat de către Irod. Evanghelia Ebioniţilor:"... ucenicii Săi îi spuneau Lui..." Evanghelia Egiptenilor. Evanghelia Evreilor: glorificarea apostolului Iacob, episcopul iudeilor creştini: "După învierea Sa, Domnul dădu giulgiul Său slujitorului preotului, merse spre Iacob şi îi apăru..." (După Origen, Ira Ioan, II,12). Apocrifele romantice: Protoevanghelia lui Iacob sau Actele lui Pilat. O exhibiţie de miracole inutile şi puerile scrise cu scopul să-l uimească pe cititor: proba apelor amare impusă Mariei şi lui Iosif de către tribunalul jidovesc. Actele lui Pilat: incidentul cu vulturii constrânşi să se închine lui Isus cu toată împotrivirea celor ce-i duceau. Actele lui Petru: "Predicarea lui Petru" şi "Apocalipsul lui Petru".
Operele pseudoepigrafice şi omonime. Lucrări puse sub nume fals ca să le mărească autoritatea: Didoscalia apostolilor, Canoanele ecleziastice ale apostolilor, Constituţiile apostolilor (cuprind legi şi reguli care, chipurile, provin de la apostoli). Vorbesc sigur şi despre Isus. Mai există "agrafe" care schimbă textele cunoscute.
Didascalia Syriaca: istoriceşte Săptămâna cea Mare zi cu zi, pas cu pas.
Fragmente de lucrări scrise pe papirus, găsite de curând. Papyrusul oxyrhyric (1900) în Egypt. Cuprinde texte creştine foarte vechi, fragmente din cărţile canonice, ecleziastice, apocrife, rugăciuni, acte din timpul persecuţiei şi scrisori ale credincioşilor. Ele pun în scenă pe Mântuitor altfel decât Evangheliile.
Fragmentele descoperite la Behnesa. Descoperite de Greufel şi Hunt, publicate în Oxyrhyrichus Papyri, T.I. nr.187, sub numele "Logia" de la Behnesa vol. II, III.
Agrafele citate de către Sfinţii Părinţi. Sfântul Clemente Romanul : I, Cor. XIII, 1-2; S. Iustin în "Dialog" C. Tryphon. XXXV; S. Clemente Alexandrinul: Stromates, I, 28; Tertullian, De Paptismo, 20; Origenes, Hamil. în Ser., XX, 3.
Dovadă că pe timpul acesta "agrafele" existau şi circulau prin lumea creştină

Parere

Acestea sunt doar parerile autoarei?

Si niste informatii poate nu tocmai veridice.

Nu am nici o parere.

Articol Ziarul Isus si M.M.

A FOST IISUS CASATORIT CU MARIA MAGDALENA?
Autor: ADINA MUTAR

Celebra fresca „Cina cea de Taina“, pictata acum 500 de ani de artistul florentin Leonardo da Vinci, a starnit, prin intermediul romanului Codul lui Da Vinci, de Dan Brown, o apriga disputa. Ea este legata de un personaj misterios pictat in dreapta lui Iisus. Este acesta feciorelnicul apostol Ioan, asa cum s-a crezut pana acum sau este Maria Magdalena, nimeni altcineva decat sotia lui Iisus si prima dintre apostolii sai ?! Un înalt prelat de la Vatican, cardinalul Tarcisio Bertone, se opune categoric acestei carti: „Nu cititi si nu cumparati «Codul lui Da Vinci»“. Însa monseniorul Jose Maria Pinheiro, numit episcop de Sao Paolo de catre Papa în urma cu doua saptamani, a îndemnat cititorii la prudenta si atat. Pinheiro a spus ca parerile lui Bertone asupra cartii sunt personale si nu reprezinta parerile Bisericii Catolice în ansamblul ei.

DISPUTA

Romanul „Codul lui Da Vinci“, care are în centru conspiratia Bisericii de a ascunde faptul ca Iisus a avut un copil cu Maria Magdalena, s-a vandut in peste 20 de milioane de exemplare. A fost deja interzis in Liban, la cererea episcopilor crestini din aceasta tara. Specialisti in arta si istorici, intruniti la Vinci, localitatea natala a lui Leonardo, au incearcat sa demonstreze ca aceasta ipoteza, care ar fi fost cunoscuta si celebrului pictor florentin, este fantezista. Monsenior Pinheiro recomanda prudenta: „Nu stiu daca oamenii sunt capabili sa distinga elementele de fictiune de cele reale. Este important ca tinerii sa fie informati, pentru a putea face diferenta între fictiune si realitate, dar nu consider necesara interzicerea lecturii romanului“. Editura lui Brown, Doubleday, a declarat ca respecta dorinta cardinalului Bertone si a Vaticanului de a clarifica eventualele erori despre care cred ca s-au facut în roman. Doubleday a precizat ca romanul exploreaza idei vechi de cateva secole „într-o opera de fictiune accesibila“. Dan Brown repune pe tapet controverse stravechi, de la inceputurile crestinismului, cu privire la natura Om - Dumnezeu a lui Iisus, inclusiv ipoteza ca acesta a fost insurat cu Maria Magdalena si ar fi avut un copil. Mai mult decat atat, pe ea ar fi lasat-o garant al Noului Legamant al lui Dumnezeu cu oamenii, ea fiind cel mai iubit apostol al lui Iisus. Unii apostoli, in special Petru, n-ar fi fost de acord cu aceasta alegere, anuntata de Iisus la Cina cea de Taina. De atunci s-ar fi fabricat povestea ca Maria Magdalena ar fi fost prostituata, ulterior femeile fiind chiar excluse din actul preotiei. Autorul se raliaza la teoria conspiratiei privind lupta dintre misterioasa fratie Prioria Sionului - care-i protejeaza pe urmasii lui Iisus - si Vatican - care vrea sa ascunda adevarul. Secretul ar fi fost dezvaluit de Leonardo da Vinci in fresca „Cina cea de Taina“. Exista vreun sambure de adevar in aceasta teorie?

CELELALTE EVANGHELII

In 1896, la Nag Hammadi, langa Cairo, au fost descoperite trei papirusuri in limba copta - coptii constituind o comunitate crestina din Egipt - continand si Evanghelia Mariei Magdalena. Catva timp mai tarziu, doua copii in limba greaca a Evangheliei Mariei Magdalena au fost descoperite in nordul Egiptului, unde ulterior avea sa fie gasita si o copie in greaca a Evangheliei lui Toma. Aceste documente nu erau insa incluse in Noul Testament si contineau relatari care lasa loc de multe interpretari. In Evanghelia Mariei Magdalena - din care lipsesc multe pagini - se vorbeste despre o neintelegere dintre ea si Petru privind modul de rugaciune, in care intervine Apostolul Levi (Tadeu) cu urmatoarele cuvinte: „Daca pe ea a iubit-o Mantuitorul mai mult decat pe noi, si i-a dezvaluit ceea ce noua nu ne-a dezvaluit, cine suntem noi sa contestam aceasta? Sa facem ce ne-a zis noua sa facem!“. Nu este un episod singular. Si din alte scrieri „interzise“ reiese acelasi lucru. Dar nicaieri nu se spune ca Maria Magdalena si Iisus ar fi fost casatoriti. Sa fi fost consemnat acest fapt in foile care lipsesc?

GNOSTICII

Nu exista nici un original al textelor incluse in Noul Testament, primele copii fiind in limba greaca. Tot transcriindu-se aceste texte, se mai adauga sau se scotea cate un pasaj, pentru a se intari conceptia de Om - Dumnezeu a lui Iisus Hristos, contestata de gnostici, o grupare crestina care inca de la sfarsitul secolului I incerca sa creeze o noua teologie, care sa includa ideile filosofice grecesti. Putem fi siguri de autenticitatea textelor Evangheliilor sau ele sunt rodul transcrierilor nenumaratilor copisti? Si cum am putea fi siguri de datele privind viata si invataturile lui Iisus, daca ele au fost interpretate si rasinterpretate de prea multe minti omenesti?! Care sunt cele „bune“: cele gnostice sau cele canonice?

TEXTELE ERETICE

Cea mai veche Evanghelie gnostica este cea a lui Toma, zis Necredinciosul. Ea introduce „idei eretice“ despre Iisus si credinta, care nu corespund celor patru Evanghelii canonice, ale lui Matei, Marcu, Luca si Ioan. Lucrarile considerate gnostice sunt Evanghelia Adevarului, Evanghelia lui Filip, Evanghelia Mariei, Evanghelia lui Petru. Cine a hotarat ca ele nu sunt bune? Li s-a pus pecetea ca ar fi fost scrise in secolele II si III in atelierele gnosticilor. Episcopii Irineus si Tertulian, care au trait in secolul al - II - lea, s-au adresat in scris acestora, avertizandu-i ca propaga erezii. Gnosticii erau acuzati ca falsifica Epistolele lui Pavel in spiritul propriilor pareri. Inca din timpurile apostolice, adica din sec. I, existau pareri diferite despre cum sa arate cultul crestin. Marul discordiei dintre „canonici“ si „gnostici“ era Vechiul Testament. Primele biserici recunosteau scripturile iudaice, iar gnosticii le respingeau, in special ideea ca toate neamurile vor fi binecuvantate prin Abraham si credinta in Dumnezeul lui.

CENZORII

Cum Biserica Crestina a inclus in Biblie Vechiul Testament, gnosticii si documentele lor, care elaborau o mitologie in dezacord cu cea ebraica, au fost exclusi automat. In schimb, din „biblioteca“ gnosticilor de la Nag Hammadi lipsesc textele canonice incluse in Noul Testament. Cine stabilea criteriile acestei cenzuri? In Epistola a doua a lui Petru scrie: „Episolele lui Pavel contin cateva notiuni greu de inteles, pe care ignorantii sau oamenii instabili le-ar putea distorsiona, cum au facut si cu alte scripturi“. Acest paragraf dovedeste ca exista chiar in timpul vietii Apostolului Petru o colectie de scrieri investite cu autoritate canonica. Aceste documente autorizate chiar de apostoli foloseau ca termen de comparatie pentru toate textele crestine. Un lucru curios s-a intamplat chiar cu Evanghelia lui Petru. Serapion din Antiohia ( episcop intre anii 190 - 211) a admis sa fie citita in biserica, pana a citit-o el insusi. Atunci a interzis-o, descoperind ca e o „facatura gnostica“.

ORIGINALELE

Scripturile sfinte ebraice, considerate originale, erau redactate pe suluri, in scriere hieratica - „scriere sfanta“ care codifica astfel incat sa nu mai existe un intreg logic. Cuvantul heretic vine de la „a alege“, in sensul ca se completeaza arbitrar „lipsurile“, ducand la concluzii eronate. Hieratic si heretic se inscriu astfel intr-un cerc vicios, adevarul fiind dezvaluit celui care detine cheia dezlegarii codului. Nu se stie cine dintre grecii translatori ai textelor sfinte aveau „cheia“. Nici apostolii lui Iisus nu au scris totul, unele detalii despre viata, moartea si invierea lui Iisus fiind povestite prin viu grai episcopilor alesi sa conduca bisericile, ceea ce constituie Traditia Apostolica. Din cauza sectelor gnostice, copiatorii Scripturilor canonice au facut, in mod deliberat, unele „precizari“. De exemplu, au adaugat numele de Hristos, Unsul, pentru a intari ca Iisus este Mesia, cel trimis de Dumnezeu pentru salvarea lumii. Alti scribi, care au copiat marturiile apostolice, au „clarificat“ pildele, de teama ca nu vor fi intelese bine. Alteori, gaseau notite pe marginea manuscriselor, facute de cei care le copiasera inaintea lor, si le includeau si pe acestea in text. Pentru fiecare copist, ceea ce avea in fata constituia un „original“ si se straduia ca nimic sa nu se piarda. Sa fi existat informatia ca Iisus a fost casatorit cu Maria Magdalena in textele originale si sa fi fost „omisa“ ?

SINOADELE

In secolul al - II - lea circulau 35 de suluri de papirus continand variante ale Evangheliilor. Pentru a usura circulatia textelor sfinte, in sec. al - III - lea, sulurile au fost inlocuite de „codice“, foi alaturate in genul cartilor. Primele codice crestine contineau cele patru evanghelii canonice, ale apostolilor Matei, Marcu, Luca si Ioan si scrisorile lui Pavel. Irineus, episcop de Lyon, scria despre ele in anul 180. Ereticii faceau si ei prozelitii lor. Arie, de exemplu - „care sustinea lucruri defaimatoare si umilitoare despre Fiul lui Dumnezeu“ -, a determinat intrunirea Sinodului de la Niceea, in anul 325, la care 318 episcopi au stabilit care evanghelii sunt autentice, pe baza Regulei lui Tertulian: „sunt adevarate cele mai vechi, de la inceput, acele care vin de la Apostoli, iar de la Apostoli vine ceea ce a fost Sfant in Bisericile Apostolice“. Totodata, s-a stabilit celibatul preotilor, hotarare pe care o respecta doar preotii catolicii. La Sinodul din Laodiceea, din 352, s-a stabilit ca femeile nu au voie sa devina preotese. Inseamna ca pana atunci fusesera? Sa existe vreo conspiratie a bisericii pentru a ascunde adevaruri despre viata lui Iisus, despre Maria Magdalena?

MEROVIUS,

„URMASUL“ LUI IISUS Documentele nu ne spun nimic despre ce s-a intamplat cu Maria Magdalena dupa ce Iisus s-a ridicat la cer. Stim multe despre faptele apostolilor, dar despre ea, cea atat de iubita de Mantuitor, nimic. Dar iata ca, prin secolul al - V - lea, intemeietorul primei dinastii a regilor franci, Merovius, sus tinea ca se trage din Iisus. Ca Maria Magdalena, fiind insarcinata, s-a refugiat pe teritoriul francilor, unde a ramas pana a murit. Merovius sustinea ca are documente care atesta linia genealogica din Iisus, dar nimeni nu s-a laudat vreodata ca le-a vazut. Insa tot Merovius sustinea ca se trage cand dintr-un zeu al apelor, jumatate om - jumatate peste, cand dintr-un zeu pagan, pe nume Atlant. Merovius era, de fapt, tatal primului rege franc Childeric I ( 457 - 481 ) si incerca, probabil, sa revendice origini divine pentru ca dinastia Merovingienilor sa nu fie contestata. Cert este ca abia fiul lui Childeric, Clovis, a fost crestinat si socotit primul crestin al francilor.

PRIORIA SIONULUI

Aceasta „fratie“, pe care scriitorul Dan Brown, in „Codul lui Da Vinci“, o da drept autentica, fiind cea care apara peste veacuri stirpea lui Iisus, este poate cea mai certa „facatura“ dintre toate cate s-au mentionat. Ea n-are nici o legatura cu Ordinul Sionului condus de Godefroy de Bouillion, parte a Ordinului Cavalerilor Templieri pana in 1188, care a luat parte la cruciade. Prioria Sionului a fost fondata in 1956, in Franta, de catre patru tineri, in frunte cu Pierre Plantard, care facuse o pasiune pentru ordinele cavaleresti. In 1942, infiintase Ordinul Cavalerilor Alfa Galates, ale carui idei rasiste au atras multi tineri. Apoi, in 1956, Pierre si-a „descoperit“ originile… merovingiene si a infiintat Prioria Sionului, ordin cavaleresc caruia i-a fabricat un trecut, in care i-a inclus pe Leonardo da Vinci, Jean Cocteau, ca Mari Maestri. Abia in 1967 ordinul a devenit cunoscut, cu ajutorul jurnalistului Gerard de Sede, prieten cu Plantard, care a scris patru foiletoane despre „rasa fabuloasa, extraterestra, a merovingienilor“, atribuind Prioriei Sionului detinerea unei mari taine, cea a uniunii dintre Iisus si Maria Magdalena, din care au rezultat urmasi.

POZITIA PATRIARHIEI SI BISERICII ROMANO-CATOLICE

Parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei, subliniaza: „Adevaratul credincios nu se indoieste si n-are nevoie de semne, de dovezi care sa-i intareasca credinta. „Codul lui Da Vinci“ este o fictiune si n-ar fi trebuit sa nasca atatea dispute, dar traim timpuri in care se manifesta o tendinta puternica de a-l izola pe Dumnezeu dincolo de limitele acestei lumi, in care oamenii prefera misterul ezoteric“. Parintele Serban Tarciziu, profesor de teologie la Institutul Romano-Catolic Sf. Tereza din Bucuresti, specializat in Sfanta Scriptura: „Autorul are o simpatie vadita pentru societatile masonice, pe care le prezinta ca pastratoare ale unor valori religioase, in opozitie cu dorinta Bisericii de a le ascunde. Viziunea biblica a lui Dan Brown nu tine cont de specialistii crestini in Sfanta Scriptura, adoptand o viziune despre Scriptura care provine, probabil, din sfera masonica. Este adevarat ca Maria Magdalena a avut un rol foarte important in biserica crestina primara, ca Martora a Invierii. Restul sunt speculatii bazate pe faptul ca in Evangheliile canonice nu exista informatia certa ca Iisus nu a fost casatorit. Brown invoca drept argument Evangheliile apocrife, care sunt tardive si nu prezinta fiabilitate din punct de vedere istoric. Crestinii catolici sunt ofensati de afirmatii ca cele prezentate de Dan Brown“.

DUMINICA, LA BISERICA

Ce ar insemna pentru credinciosi certitudinea ca Iisus a fost sau nu casatorit? Numai printre crestinii adunati duminica, in curtea bisericilor, puteam sa aflu. Gasesc niste femei care isi fac de lucru, mai aduna cate o hartie, scot lumanarile arse si curata sita de ceara ori adasta pe banci, intr-o liniste nefireasca, avand in vedere noianul de zgomote urbane care se revarsa dincolo de gardul bisericii de cartier. Incercand un sentiment de jena, le pun „marea intrebare“: ce-ar zice daca s-ar dovedi ca Iisus a fost casatorit cu Maria Magdalena? Nici vorba sa se supere. Dar se mira: „Si ce daca! S-a intrupat ca om, de ce n-ar fi cunoscut viata omului asa cum este ea? Asta nu inseamna ca nu este Fiul lui Dumnezeu, care pentru mantuirea noastra s-a pogorat din ceruri“. Marea dilema care framanta clerici si istorici de atata amar de vreme, iata, este „rezolvata“. Omul simplu nu se incurca in „detaliile“ credintei.

PROCESUL LUI LEONARDO

„Procesul“ din Vinci, locul natal al lui Leonardo, are ca scop reabilitarea lui, dupa cum au fost absolvite de erezie, in urma cu cativa ani, „vrajitoarele din Salem“. Nascut in 1452, in comuna Vinci, fiu ilegitim al lui Piero di Antonio - care a fost insurat de patru ori si a avut alti 10 copii - Leonardo pleaca la 14 ani la Florenta. Avea sa ajunga inginer, pictor, sculptor, muzician, matematician, anatomist, astronom, geolog, biolog, filosof… A facut parte din Confreria Pictorilor Florentini in perioada Renasterii, „indoctrinati“ la curtea lui Lorenzo de Medici, zis Magnificul, renumiti pentru „blasfemiile“ lor… gnostice. Ca si Michelangelo, care si-a pierdut definitiv capul dupa frumosul nobil Tommaso Cavalieri, Leonardo fusese denuntat ca homosexual, un motiv in plus pentru a nu fi agreat de prelati. La asta se adauga si faptul ca era considerat stangaci, „insemnul raului“, dupa cum se credea atunci. De fapt, era ambidextru, ipoteza ca era stangaci se bazeaza pe nenumaratele sale notite scrise „invers“, in… oglinda, alta „ciudatenie“ insuficient explicata pana in prezent. Messer Leonardo a lasat mostenire in operele sale o serie de simboluri enigmatice, pe seama carora se croseteaza tot felul de ipoteze, cum este si cea a lui Dan Brown.

„ERETICII“ LUI LORENZO MAGNIFICUL

La curtea lui Lorenzo Magnificul se refugiasera filosofi renumiti, majoritatea dupa caderea Constantinopolului, de unde luasera cu ei pretioase documente ale filosofilor antici. Familia Medici era recunoscuta pentru achizitionarea de codice vechi, era fondatoare de universitati si biblioteci, intr-o epoca in care Italia nu se putea lauda cu manuscrise. La Palatul Careggi se copiau codice rare grecesti, achizitionate pe multe monede de aur. Era o febra a reintoarcerii la origini, in care zeii, semizeii, nimfele, satirii inundau arta Florentei, prilej pentru preoti si calugari de a certa orasul pacatos si pe conducatorii sai eretici. Lorenzo Magnificul a fost denuntat ca imoral si inlaturat de la putere de calugarul dominican Savonarola, care, paradoxal, avea sa fie ars pe rug ca… eretic. Totusi, familia Medici a dat cardinali si papi. Sub influenta „academiei lorenziene“, picturile si sculpturile cu teme religioae executate de artistii florentini incalcau adesea canoanele religioase. Pentru ca ei cunoscusera, probabil, „codicele interzise“ si se considerau liberi de dogmele bisericesti. Michelangelo a pictat Capela Sixtina tot certandu-se cu Papa Iuliu al II - lea si a fost declarat eretic de Papa Paul al IV - lea Carafa.

„CINA CEA DE TAINA“.

Fresca i-a fost comandata lui Leonardo de Lodovico (Sforza) il Moro, Duce de Milano, pentru Conventul dominican Santa Maria delle Grazia. Fresca presupune un perete ud pe care se aplica rapid pigmentii tempera. Leonardo a folosit o tehnica noua: pigmenti tempera si in ulei pe perete uscat. Lucrarea a durat 4 ani si nici nu a fost finisata. Mai grav, a inceput sa se scorojeasca si sa cada inca din timpul vietii artistului. Este greu de presupus ca un inventator al culorilor nu stia ce face. Mai degraba, nu a vrut ca „erezia“ sa dureze. Erezia? Dan Brown presupune ca Leonardo a pictat-o la dreapta lui Iisus pe Maria Magdalena, careia ii anunta prioritatea apostolatului. La auzul vestii, Petru face un gest total „neortodox“ cu mana, de parca ar spune: „Iti iau gatul, tarfa!“. Si ca sa nu existe nici un dubiu, in mana cealalta tine un cutit. Brown atrage atentia ca Leonardo a pictat in asa fel, incat culorile vesmantului ei si al lui Iisus sa fie in „oglinda“, formand un M la mijloc. M de la matrimonial, M de la Maria Magdalena.

Toma

Evanghelia lui Toma

Acestea sunt cuvintele secrete pe care le-a grait Iisus cel Viu si pe care Didim Iuda Toma le-a scris:

1. Si El a spus: "Oricine va gasi întelesul acestor cuvinte nu va gusta moartea."

2. Iisus a spus: "Cel care cauta sa nu înceteze sa caute pâna nu va gasi, si atunci când va gasi se va tulbura, si daca se va tulbura, se va minuna si va fi rege peste tot. "

3. Iisus a spus: "Daca cei care va conduc va zic: 'Uitati-va, împaratia este în cer!' atunci pasarile vor ajunge înaintea voastra în cer; daca va spun: 'Împaratia este în mare!', atunci pestii vor ajunge înaintea voastra . Ea însa se afla înlauntrul vostru si în afara voastra. Când va veti cunoaste pe voi însiva, atunci veti fi cunoscuti si veti întelege ca sunteti fii ai Tatalui cel Viu. Dar daca nu va veti cunoaste pe voi însiva, atunci veti fi saraci si veti fi saracia însasi."

4. Iisus a spus: "Omul batrân de zile nu va pregeta sa-l întrebe pe copilul cel mic, de numai sapte zile, despre locul vietii si va fi viu, caci multi dintre cei dintâi vor fi cei din urma si vor deveni toti unul singur."

5. Iisus a spus: "Cunoaste ceea ce este în fata ta, si ceea ce îti este ascuns îti va fi descoperit, caci nu este nimic ascuns care sa nu se arate."

6/A. Si ucenicii l-au întrebat, spunându-: "Vrei sa postim ? În ce fel sa ne rugam ? Sa facem milostenie? De la care mâncaruri sa ne abtinem ? "

6/B. Iisus a spus: "Nu mintiti, si ceea ce urâti sa nu faceti, caci toate sunt descoperite în fata cerului si nu este nimic ascuns care sa nu se arate si nu este nimic acoperit care sa nu se descopere. "

7. Iisus a spus: "Ferice de leul acela pe care îl va mânca un om, caci leul se va face om. Si blestemat este omul pe care îl va mânca leul, caci leul tot se va face om . "

8. Si a spus: "Omul seamana cu pescarul acela întelept care si-a aruncat navodul în mare si l-a scos din mare plin cu pesti mici, iar între acestia a descoperit un peste mare si bun. Pescarul întelept a aruncat toti pestii mici înapoi în mare. El a ales fara nici o greutate pestele cel mare. Cine are urechi de auzit, sa auda! "

9. Iisus a spus: "Iata, semanatorul a iesit, si-a umplut mâna cu seminte si le-a aruncat. Unele au cazut pe drum si au venit pasarile si le-au ciugulit; altele au cazut pe piatra si nu au prins radacini jos în pamânt si nu au înaltat spice catre cer; altele au cazut între spini care au înabusit semintele si viermii le-au mâncat. Altele au cazut pe pamânt bun si au dat roada buna spre cer: au produs saizeci pe masura si o suta douazeci pe masura."

10. Iisus a spus: "Foc am aruncat asupra lumii, si iata, Eu îl pazesc pâna ce va dogori. "

11. Iisus a spus: "Cerul acesta va trece si cel ce este deasupra lui va trece, cei morti nu traiesc si cei vii nu vor muri. În zilele în care mâncati ceea ce era mort faceati ca acesta sa fie viu. Atunci când veti fi în lumina, ce veti face ? În ziua în care erati unu v-ati facut doi; iar acum când sunteti doi, ce veti face? "

12. Ucenicii i-au spus lui Iisus: "Stim ca vei pleca de la noi . Cine va deveni mai marele peste noi ?" Iisus le-a spus: "Oriunde veti merge, va veti duce la Iacob cel Drept, din dragoste fata de care s-au facut cerul si pamântul . "

13. Iisus le-a spus ucenicilor lui: "Asemui-ti-ma si spuneti-mi cu cine seman. " A spus Simon Petru: "Semeni cu un înger drept. " A spus Matei: "Semeni cu un filozof întelept. " A spus Toma: "Stapâne, gura mea nu va îngadui nicicum sa spun cu cine semeni . " Iisus a spus: "Eu nu sunt stapânul tau deoarece ai baut si te-ai îmbatat din apa vie ce ti-am oferit-o. Si l-a luat pe Toma si l-a dus deoparte si i-a spus trei cuvinte . Când Toma a venit la tovarasii lui, ei l-au întrebat ce i-a spus Iisus. Toma le-a spus: "Daca v-as zice unul din cuvintele pe care El mi le-a spus, ati lua pietre si le-ati arunca în mine si foc ar iesi din pietre si v-ar mistui. "

14. Iisus le-a spus: "Daca veti posti, veti zamisli voua pacat, si daca va veti ruga, veti fi osânditi, si daca veti face milostenie, veti pune în pericol spiritul vostru. Iar când veti merge într-o tara oarecare si veti strabate tinuturile ei, daca lumea va premeste în case, mâncati ceea ce va vor pune în fata voastra, si vindecati pe cei bolnavi dintre ei. Caci ceea ce intra în gurile voastre nu va va spurca, ci ceea ce iese din gurile voastre, aceasta va va spurca ."

15. Iisus a spus: "Când îl veti vedea pe acela care nu a fost nascut de femeie, închinati-va si slaviti-l, caci acela este tatal vostru ."

16. Iisus a spus: "Poate oamenii gândesc ca eu am venit ca sa aduc pace lumii. Ei nu stiu ca am venit ca sa aduc conflictul în lume: foc, sabie si razboi, caci daca vor fi cinci într-o casa, trei vor fi împotriva a doi si doi vor fi împotriva a trei, tatal va fi împotriva fiului si fiul împotriva tatalui si vor fi singuri."

17. Iisus a spus: "Va voi da ceea ce ochiul n-a mai vazut, nici urechea nu a mai auzit, nici mâna nu a mai atins si nici nu a mai intrat vreodata în inima omului."

18. Ucenicii i-au spus lui Iisus: "Spune-ne cum va fi sfârsitul nostru." Iisus a spus: "Oare ati descoperit începutul ca sa cautati sfârsitul ? Caci în locul unde este începutul, acolo va fi si sfârsitul. Ferice de cel care sta întru început, caci el va cunoaste sfârsitul si nu va gusta moartea."

19. Iisus a spus: " Ferice de cel care era de la început mai înainte de a fi. Daca îmi veti fi ucenici si veti asculta cuvintele mele, aceste pietre va vor sluji. Caci sunt cinci pomi în rai pentru voi, ei nu se schimba vara si iarna si frunzele lor nu cad. Cel care îi va cunoaste nu va gusta moartea. "

20. Ucenicii i-au spus lui Iisus: " Spune-ne cu ce se aseamana împaratia Cerurilor. " El le-a spus: " Seamana cu o samânta de mustar, cea mai mica dintre seminte. Când cade pe pamânt lucrat rasare din ea un lujer mare si va deveni adapost pentru pasarile cerului. "

21. Maria i-a spus lui Iisus: " Cu cine se aseamana ucenicii tai ? " Iisus a spus: " Seamana cu niste copii mici care locuiesc pe un ogor care nu este al lor. Atunci când proprietarii ogorului vor veni, vor spune: 'Dati-ne înapoi terenul nostru'. Ei se vor despuia în fata lor ca sa-l dea înapoi, si le vor înapoia ogorul lor. De aceea va zic ca daca stapânul casei stie ca vine hotul, el va veghea înainte ca acesta sa vina si nu-i va îngadui sa patrunda pe proprietatea, si sa-i ia bunurile. Vegheati înaintea lumii, fiti încinsi cu putere multa încât hotii sa nu afle vreo cale de a ajunge la voi, caci nenorocirea pe care o asteptati va veni. De-ar fi printre voi un om care sa priceapa ! Când rodul s-a copt el a venit în graba cu un sac si l-a cules. Cine are urechi de auzit, sa auda! "

22. Iisus a vazut niste prunci care sugeau lapte. A spus ucenicilor lui: " Acesti prunci care sug lapte se aseamana cu cei care vor intra în împaratie. Iar ei i-au spus: " Oare vom intra în împaratie ca si prunci? " Iisus le-a spus: " Când veti face din doi unu, si veti face interiorul totuna cu exteriorul si exteriorul totuna cu interiorul, si partea de sus totuna cu partea de jos, si veti face din barbat si din femeie unul si acelasi, încât barbatul sa nu mai fie barbat si femeia sa nu mai fie femeie, si când veti avea ochi în locul ochilor si mâini în locul mâinilor, picioare în locul picioarelor si chip în locul chipului, atunci veti intra în împaratie . "

23. Iisus a spus: " Va voi alege, unul dintr-o mie si doi din zece mii si vor fi ca unul. "

24. Ucenicii lui au spus: "Arata-ne locul unde esti, caci trebuie sa-l cautam. " El le-a spus: " Cine are urechi sa auda ! Lumina este înlauntrul unui om al luminii si ea lumineaza întreaga lume, iar daca nu lumineaza, atunci este întuneric. "

25. Iisus a spus: " Iubeste-ti prietenul ca pe propriul tau suflet si ai grija de el ca de lumina ochilor tai .

26. Iisus a spus: " Paiul din ochiul prietenului tau îl vezi, dar bârna din ochiul tau nu o vezi. Când vei scoate bârna din ochiul tau vei vedea suficient de bine ca sa scoti paiul din ochiul prietenului tau. "

27. " Daca nu veti posti de lumea aceasta, nu veti afla împaratia. Daca nu veti respecta sabatul, ca sabat, nu îl veti vedea pe Tatal . "

28. Iisus a spus: " Am stat în mijlocul lumii si m-am aratat lor în carne si oase. I-am gasit pe toti beti si nu am gasit pe nici unul din ei însetat. Sufletul meu s-a umplut de durere pentru fiii oamenilor, caci ei sunt orbi în inimile lor si nu vad. Caci deserti au venit pe lume si tot deserti cauta sa iasa din lume, dar acum ei sunt beti. Când se vor trezi din betia vinului însa, se vor cai. "

29. Iisus a spus: " Daca carnea a fost facuta pentru suflet, aceasta este o minune; iar daca sufletul a fost facut pentru trup, aceasta este minunea minunilor. Însa eu ma minunez de cum aceasta mare bogatie a ajuns în aceasta saracie. "

30. Iisus a spus: " Acolo unde sunt trei zei, ei sunt zei. Acolo unde sunt doi sau unul, eu sunt cu el . "

31. Iisus a spus: " Nici un profet nu e binevenit în satul lui si nici un medic nu îi vindeca pe cei care îl cunosc. "

32. Iisus a spus: " Cetatea zidita pe un munte înalt si bine întarita nu poate cadea si nici nu poate fi ascunsa. "

33. Iisus a spus: " Ceea ce veti auzi cu urechea voastra, sa propovaduiti de pe acoperisurile voastre la alte urechi . Caci nimeni nu aprinde o faclie ca s-o puna sub obroc si nici nu o pune într-un loc ascuns, ci o pune în sfesnic ca oricine intra sau iese sa vada lumina ei. "

34. Iisus a spus: " Daca un orb va calauzi pe un alt orb, amândoi vor cadea într-un sant. "

35. Iisus a spus: " Este cu neputinta ca cineva sa intre în casa celui puternic si sa i-o ia cu forta, decât daca îl leaga de mâini. Atunci îi vor putea sustrage casa. "

36. Iisus a spus: " Nu va faceti griji din zori pâna în seara si din seara pâna în zori pentru ceea ce veti pune pe voi . "

37. Au spus ucenicii lui: " Care va fi ziua când te vei înfatisa noua si când vei veni sa ne vezi? " Iisus a spus: " Când va veti despuia fara sa va rusinati si veti lua hainele voastre si le veti pune sub picioarele voastre, ca niste copii mici, si le veti distruge , atunci îl veti vedea pe Fiul Celui Viu si nu va veti teme. "

38. Iisus a spus: " De multe ori ati dorit sa auziti cuvintele acestea pe care vi le spun voua si nu ati avut de la cine altcineva sa le auziti . Vor fi zile când ma veti cauta si nu ma veti gasi. "

39. Iisus a spus: " Fariseii si carturarii au luat cheile cunoasterii si le-au ascuns. Nici ei nu au intrat, nici nu i-au lasat pe cei care doreau sa intre. Dar voi fiti isteti ca serpii si simpli asemeni porumbeilor. "

40. Iisus a spus: " O mladita de vie a fost sadita în departe de Tata. Deoarece nu este viguroasa, va fi smulsa si nimicita. "

41. Iisus a spus: " Celui care are i se va da, iar celui care nu are i se va lua si putinul pe care îl are . "

42. Iisus a spus: " Fiti trecatori . "

43. I-au spus ucenicii lui: " Cine esti tu de ne spui aceste lucruri? " " Oare nu va dati seama din cele ce va spun, cine sunt eu? Însa voi ati ajuns precum iudeii, caci ei iubesc pomul si urasc rodul sau iubesc rodul dar urasc pomul. nu va dati seama. "

44. Iisus a spus: "Oricine va blestema împotriva Tatalui va fi iertat si oricine va blestema împotriva Fiului va fi iertat, dar oricine va blestema împotriva Sfântului Duh nu va fi iertat nici pe pamânt si nici în cer. "

45. Iisus a spus: "Strugurii nu se culeg din spini si nici smochinele nu se culeg din ciulini, caci acestia nu dau roade. Omul cel bun face bine din ceea ce au acumulat în suflet; iar omul cel rau face lucruri rele din rautatea pe care a acumulat-o în inima lui, caci din adâncul inimii lui savârseste lucrurile rele."

46. Iisus a spus: "De la Adam pâna la Ioan Botezatorul, nimeni dintre cei nascuti din femeie nu s-a ridicat deasupra lui Ioan Botezatorul încât sa nu trebuiasca sa plece ochii în fata lui . Iar eu v-am zis: acela dintre voi care va fi ca un copil, va cunoaste împaratia si va fi mai mare decât Ioan."

47. Iisus a spus: "Este cu neputinta ca un om sa încalece pe doi cai sau sa întinda doua arcuri în acelasi timp, si este cu neputinta ca un slujitor sa slujeasca la doi stapâni caci îl va cinsti pe unul si îl va dispretui pe celalalt. Nici un om bând vin vechi nu doreste imediat sa bea vin nou. Nu se toarna vin nou într-un burduf vechi, caci vinul s-ar strica. Deasemenea, nu se coase un petec vechi pe o haina noua, caci aceasta s-ar rupe."

48. Iisus a spus: "Daca doi vor face pace unul cu celalalt în aceeasi casa, ei vor spune muntelui: 'Misca-te!', si muntele se va misca ."

49. Iisus a spus: "Fericiti cei singuri si alesi, caci veti ajunge în împaratie. Caci de acolo sunteti si acolo va veti întoarce ."

50. Iisus a spus: "Daca va vor zice: 'De unde sunteti?', spuneti-le: 'Noi am venit din lumina, din locul unde lumina a luat fiinta prin ea însasi, s-a stabilizat si s-a aratat în chipul lor'. Daca va vor zice: 'Voi sunteti ?', spuneti-le: 'Noi suntem copiii ei si alesii Tatalui celui Viu'. Daca va întreaba: 'Care este semnul Tatalui vostru în voi?', spuneti-le: 'Miscarea si odihna'."

51. Ucenicii i-au spus: "Când va fi ziua în care se vor odihni cei morti? Si când va fi ziua în care va veni lumea cea noua ?" El le-a spus: "Ceea ce asteptati a venit deja, dar voi nu stiti asta."

52. Ucenicii i-au spus: " Este circumcizia de folos sau nu? " El le-a spus: " Daca ar fi de folos, tatal lor i-ar fi nascut din mama lor deja circumcisi. Însa adevarata circumcizie, în duh, a devenit avantajoasa din orice punct de vedere. "

53. Ucenicii i-au spus: "Douazeci si patru de profeti au grait în Israel si toti au vorbit întru tine . El le-a spus: "L-ati omis pe Cel viu în prezenta voastra si ati grait doar despre cei morti."

54. Iisus a spus: " Fericit cel sarac, caci a lui este împaratia Cerurilor. "

55. Iisus a spus: " Cine nu-si uraste tatal si mama nu poate fi ucenicul meu, si cine nu îsi uraste fratii si surorile si nu îsi ia crucea, asa cum am facut eu, nu va fi vrednic de mine. "

56. Iisus a spus: "Oricine a ajuns sa cunoasca lumea a descoperit un cadavru si lumea nu este vrednica de cel care a descoperit un cadavru. "

57. Iisus a spus: "Împaratia Tatalui se aseamana cu un om care are niste seminte plantate. Dusmanul lui a venit în timpul noptii si a semanat neghina printre semintele cele bune. Omul nu a vrut ca lucratorii sa smulga neghina. El le-a spus: 'Nu, caci altfel, încercând sa scoateti neghina puteti scoate si grâul împreuna cu ea.' Caci în ziua recoltei neghinele se vor vedea limpede, vor fi smulse si arse". (Mat. 13,24-30. Marc. 4,26-29)

58. Iisus a spus: "Fericit este omul care s-a chinuit si a gasit viata. "

59. Iisus a spus: "Priviti spre Cel Viu cât timp sunteti vii, ca nu cumva sa muriti, sa cautati sa-l vedeti si sa nu-l puteti vedea."

60. Au vazut un samaritean ducând un miel si intrând în Iudeea. A spus ucenicilor sai: "Acela […] cu mielul ." Ei i-au spus: "Ca sa-l omoare si sa-l manânce. " El le-a spus: "Cât timp e viu nu îl va mânca, dar daca îl omoara si acesta devine cadavru atunci îl va putea mânca." Ei au spus: "Nu poate face altfel. " El le-a spus: "Asemenea si voi, cautati-va un loc pentru odihna, ca sa nu deveniti cadavre si sa fiti mâncati . "

61. Iisus a spus: "Doi se vor aseza pe un pat: unul va muri si celalalt va trai." Salomeea spuse: "Cine esti tu, omule ? Ai urcat pe patul meu si ai mâncat la masa mea ca si cum te-ar fi primis cineva." Iisus i-a spus: "Eu sunt cel ce vine din ceea ce este un tot ; mi-a fost dat din cele ale Tatalui meu." "Eu sunt ucenica ta. " "De aceea îti spun: Când cineva va fi un întreg, se va umple de lumina, iar când se va împarti, se va umple de întuneric. "

62. Iisus a spus: "Eu destainui tainele mele acelora care sunt vrednici de ele. Fie ca stânga voastra sa nu stie ce face dreapta . "

63. Iisus a spus: "Era un om care avea multe bogatii. El si-a spus: 'Voi folosi bogatiile mele ca sa seman, sa secer, sa plantez si sa umplu hambarele mele cu roade, în asa fel încât sa nu-mi lipseasca nimic.' Acestea erau gândurile pe care le avea în inima lui. Si chiar în noaptea aceea a murit. Cine are urechi, sa auda ! "

64. Iisus a spus: "Un om a organizat o serata si, dupa ce a pregatit masa, l-a trimis pe slujitorul sau ca sa-i cheme pe oaspeti. Slujitorul s-a dus la primul si i-a zis: 'Stapânul meu te invita la masa'. Acela i-a spus: 'Am niste bani de recuperat de la niste negustori care vin la mine deseara.' 'Trebuie sa-i dau indicatii stapânului meu.' 'Cer iertare dar nu pot veni la masa'. S-a dus slujitorul la altul si i-a spus: 'Stapânul meu te invita la masa'. Acela i-a spus: 'Am cumparat o casa si trebbie sa plec pentru o zi; nu voi avea ragaz pentru cina'. S-a dus slujitorul la un altul si i-a spus: 'Stapânul meu te invita la masa'. Acela i-a spus: 'Prietenul meu se însoara iar eu îi organizez banchetul si nu pot veni. Îl rog sa ma scuze, dar nu pot veni la masa'. S-a dus slujitorul la un altul si i-a spus: 'Stapânul meu te invita la masa'. Acela i-a spus: 'Am cumparat o mosie, ma duc sa iau arenda. Nu voi putea veni, îl rog sa ma scuze'. Slujitorul se întoarse acasa si spuse stapânului sau: 'Cei pe care i-ai invitat la masa s-au scuzat, dar nu pot veni'. Stapânul i-a zis slujitorului: 'Du-te afara pe drumuri si invita pe oricine gasesti ca sa ia masa'. Cumparatorii si negustorii nu vor intra în lacasurile Tatalui meu."

65. El a spus: "Un […] om avea o vie si a dat-o la niste arendasi ca s-o lucreze si sa primeasca rodul de la ei . L-a trimis pe slujitorul lui ca arendasii sa-i dea rodul viei. Arendasii l-au prins pe slujitor si l-au batut încât aproape ca l-au omorât. Slujitorul s-a întors la stapânul sau si i-a spus cele întâmplate. Stapânul si-a spus: 'Poate ca nu-i cunostea.' si, a trimis alt slujitor. Arendasii l-au batut si pe acela. Atunci stapânul l-a trimis pe fiul sau, spunându-si: 'Poate ca fata de fiul meu vor avea un oarecare respect.' Arendasii însa, stiind ca el este mostenitorul viei, l-au prins si l-au ucis. Cine are urechi, sa auda ! "

66. Iisus a spus: "Aratati-mi piatra aceea pe care au aruncat-o zidarii. Ea este piatra de baza ."

67. Iisus a spus: "Cei ce cunosc totul dar sunt lipsiti de ei însisi, sunt lipsiti de tot . "

68. Iisus a spus: "Ferice de voi când veti fi urâti si prigoniti caci nu va ramâne nici loc unde ati fost urâti si prigoniti . "

69. Iisus a spus: "Fericiti cei care au fost prigoniti în inimile lor, caci acestia sunt cei care au ajuns sa-l cunoasca cu adevarat pe Tatal. Fericiti cei flamânzi, caci pântecele va fi îndestulat. "

70. Iisus a spus: "Când veti împartasi ceea ce este în voi, ceea ce aveti va va salva. Daca nu aveti nimic în voi, ceea ce nu aveti în voi va va pierde."

71. Iisus a spus: "Voi darâma aceasta casa si nimeni nu o va putea cladi din nou […] ".

72. Un om i-a spus lui Iisus: "Spune-le fratilor mei sa împarta bunurile lor cu mine. " El i-a spus: "Omule, cine m-a numit pe mine împartitor ? " S-a întors spre ucenicii lui si le-a zis: "Eu nu sunt un împartitor, nu-i asa ? "

73. Iisus a spus: "Recolta este bogata, dar lucratorii sunt putini. Rugati-l pe stapân sa trimita lucratori la câmp. "

74. El a spus: "Doamne, multi sunt în jurul jgheabului, dar nu este nimic în fântâna . "

75. Iisus a spus: "Multi stau la usa, dar cei singuri vor intra în camera nuptiala. "

76. Iisus a spus: "Împaratia Tatalui se aseamana cu un negustor care a primit niste marfa si a gasit un margaritar. Negustorul era constient de ce a gasit: a vândut marfa si a pastrat doar margaritarul. Cautati si voi comoara care este eterna si dainuie, cea pe care molia nu se apropie sa o roada si nici un vierme nu o poate strica. "

77. Iisus a spus: "Eu sunt lumina care este asupra tuturor lucrurilor. Eu sunt totul : totul vine de la mine si totul ajunge la mine. Despicati o bucata de lemn; eu sunt acolo, Ridicati o piatra si ma veti gasi acolo . "

78. Iisus a spus: "De ce ati iesit la câmp ? Ca sa vedeti o trestie clatinata de vânt? Sau ca sa vedeti un om cu haine rafinate precum cele ale regilor si ale celor puternici? Acestia au haine rafinate si nu pot distinge adevarul."

79. O femeie din multime i-a spus: "Ferice pântecele care te-a zamislit si fericiti sânii care te-au hranit! " El i-a spus: "Fericiti cei care au ascultat cuvântul Tatalui si l-au pazit cu adevarat, caci vor veni zile când veti spune: 'Ferice pântecele care nu a zamislit si fericiti sânii care nu au alaptat'. "

80. Iisus a spus: "Cel care a ajuns sa cunoasca lumea a gasit un cadavru, iar cel ce a gasit un cadavru este deasupra lumii. "

81. Iisus a spus: "Lasati ca cel ce a ajuns bogat, sa ajunga rege, si cine are puterea, sa renunte la ea. "

82. Iisus a spus: "Cel care este aproape de mine este aproape de foc si cel care este departe de mine este departe de împaratie. "

83. Iisus a spus : "Chipurile sunt vizibile oamenilor dar lumina dinauntrul lor se ascunde în chipul luminii Tatalui. El se va arata, dar chipul Sau este ascuns de lumina Lui. "

84. Iisus a spus: "Acum , când vedeti asemanarea voastra va bucurati, dar când veti vedea chipurile care au luat fiinta la începutul vostru, care nici nu mor, nici nu se arata, cât va trebui sa îndurati ! "

85. Iisus a spus: "Printr-o mare putere si dintr-o mare bogatie a luat fiinta Adam, dar el nu a fost vrednic de voi. Caci daca el ar fi fost vrednic, nu ar fi cunoscut moartea. "

86. Iisus a spus: "Vulpile au vizuinile lor si pasarile au cuiburile lor, fiul omului însa, nu are un loc unde sa-si rezeme capul si sa se odihneasca . "

87. Iisus a spus: "Cât de nenorocit este trupul care depinde de un alt trup si cât de nenorocit este sufletul care depinde de cele amândoua. "

88. Iisus a spus: "Vor veni la voi îngeri si profeti si va vor da ceea ce este al vostru si voi, de asemenea, dati-le ceea ce aveti si spuneti-va voua însiva: 'Când va veni ziua în care vor veni si vor lua ceea ce este al lor?'. "

89. Iisus a spus: "De ce spalati partea exterioara a paharului? Nu întelegeti ca Cel care a creat partea interioara este tot acela care a creat partea exterioara? "

90. Iisus a spus: "Veniti la mine, caci jugul meu este mângâietor, iar controlul meu este blând si va veti gasi odihna. "

91. I-au spus: "Spune-ne cine esti, ca sa putem crede în tine. " Le-a spus: "Voi cercetati aspectul cerului si a pamântului, dar nu puteti sa-l întelegeti pe acela care este dinaintea voastra si nu stiti cum sa interpretati momentul prezent.

92. Iisus a spus: "Cautati si veti gasi. În trecut însa, nu v-am destainuit lucrurile de care m-ati întrebat. Acum sunt dornic sa vi le spun dar voi nu ma mai întrebati. "

93. "Nu dati cele sfinte câinilor ca le vor arunca în balegar. Nu aruncati perle porcilor caci le vor [...] . "

94. Iisus a spus: "Cine cauta va gasi si celui care bate la usa i se va deschide. "

95. Iisus a spus: "Daca aveti bani nu-i dati cu camata, ci mai degraba dati-i celui de la care nu-i veti lua înapoi. "

96. Iisus a spus: "Împaratia Tatalui se aseamana cu o femeie care a luat putina drojdie, a ascuns-o în aluat si a facut pâini mari. Cine are urechi, sa auda ! "

97. Iisus a spus: "Împaratia Tatalui se aseamana cu o femeie care purta un ulcior plin cu faina si mergea de-a lungul unei strazi; toarta ulciorului s-a spart iar faina s-a împrastiat pe drum în urma ei. Ea nu stia de cele întâmplate ; nu si-a dat seama de acest necaz. Când a ajuns acasa, a pus ulciorul jos si a vazut ca era gol. "

98. Iisus a spus: "Împaratia Tatalui se aseamana cu un om care voia sa ucida un om de vaza . Înainte de a iesi din casa, a scos sabia si a înfipt-o în perete ca sa-si dea seama daca mâna lui va avea putere de a face acest lucru. Apoi l-a ucis pe acel om de vaza. "

99. Ucenicii i-au spus: "Fratii tai si mama ta sunt afara. " El le-a spus: "Cei ce fac voia Tatalui meu sunt fratii mei si mama mea. Ei sunt aceia care vor intra în împaratia Tatalui meu. "

100. I-au aratat lui Iisus un dinar si i-au spus: "Oamenii Cezarului ne cer dari. " El le-a spus: "Dati-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, dati-i lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu si dati-mi mie ceea ce este al meu . "

101. "Cine nu-si uraste tatal si mama asemeni mie nu poate deveni ucenicul meu, si cine nu-si iubeste tatal si mama asemeni mie nu poate deveni ucenicul meu. Caci mama mea [...] , dar mama mea adevarata mi-a dat viata. "

102. Iisus a spus: "Vai de ei, fariseii, caci se aseamana cu un câine care doarme în ieslea boilor : câinele nu manânca, nici pe boi nu-i lasa sa manânce. "

103. Iisus a spus: "Fericiti cei ce stiu din ce parte vor ataca rebelii. Caci ei se pot organiza, pot sa adune lucrurile importante si sa fie pregatiti, înainte ca rebeli sa ajunga. "

104. I-au spus lui Iisus: "Vino, astazi ne rugam si postim. " Iisus a spus: "Ce pacat am savârsit sau cu ce impuritate m-am spurcat? Mai degraba, oamenii sa se roage si sa posteasca atunci când mirele va iesi din camera nuptiala. "

105. Iisus a spus: "Când veti face din doi unu, veti deveni fiii lui Adam, iar când veti spune "Munte, misca-te!", acesta se va misca. "

106. Iisus a spus: "Cel ce-si va cunoaste tatal si mama, va fi numit fiul unei desfrânate. "

107. Iisus a spus: "Împaratia se aseamana cu un pastor care avea o suta de oi. Una din ele, cea mai mare, s-a ratacit. Pastorul le-a lasat pe cele nouazeci si noua si a cautat-o pe aceea pâna ce a gasit-o. Dupa toata truda i-a spus oii: 'Tu-mi esti mai draga decât celelalte nouazeci si noua'. "

108. Iisus a spus: "Cine bea din gura mea va deveni ca mine ;eu insumi, voi deveni aceea persoana si toate cele ascunse i se vor dezvalui. "

109. Iisus a spus: "Împaratia se aseamana cu un om care avea în ogorul lui o comoara ascunsa, de care nu stia. Dupa moartea lui, a lasat ogorul fiului sau. Fiul sau nu stia nici el de acest lucrul. Devenit proprietar al ogorului, l-a vândut. Cel care l-a cumparat se duse sa-l are, a gasit comoara si a început sa dea banii cu camata oricui voia el. "

110. Iisus a spus: "Lasati ca acela care a gasit lumea si a ajuns bogat, sa renunte la lume. "

111. Iisus a spus: "Cerurile si pamântul se vor desfasura în fata voastra si cel ce este viu prin Cel ce este viu, nu va cunoaste moartea. " Caci Iisus a zis: " Lumea nu este vrednica de cei ce s-au descoperit pe ei însisi. "

112. Iisus a spus: "Vai de carnea care depinde de suflet. Vai de sufletul care depinde de carne. "

113. Ucenicii sai I-au spus: "Când va veni împaratia Domnului ? "Ea nu va veni cautând-o. Nu se va spune: 'Iata, este aici!' sau 'Iata, este acolo!'. Mai debraba însa, împaratia Tatalui este pe pamânt, si nimeni nu o vede. "

114. Simon Petru le-a spus: "Lasati-o pe Maria sa plece dintre noi, caci femeile nu sunt vrednice de viata. " Iisus a spus: "Eu insumi o voi calauzi în asa fel încât s-o fac barbat, astfel încât sa poata devini si ea un suflet viu, asemenea voua, barbatilor. Caci orice femeie care se face singura barbat, va intra în Împaratia Cerurilor. "

Evanghelia lui Toma

poate Africa

Cam asa aratau hartile din atlasul geografic din scoala generala.

Imi facea placere sa memorez numele tarilor si ale capitalelor.

De ce?

Mi se pareau interesante.Credem ca o sa ajung in acele locuri

Eram convins

Cred ca nu e timpul pierdut

Dar de ce as face asta

Socrate nu a plecat din Atena niciodata cel putin asa am citit.

Nu ca as fi vreun Socratel mai mic, dar daca unul din cei mai mari filozofi ai lumii a considerat ca nu este necesar sa-si paraseasca "orasul de resedinta" .......ce vreau sa spun cu asta?!

HHmmmm!

Cred ca mai important e sa fii impacat si multumit cu tine caci poate pe urma alte lucruri nu mai par asa de impotante.



E bine sa fii multumit de tine sau trebuie sa-ti doresti tot timpul mai mult?

Oare daca esti multumit de tine inseamna ca esti limitat, ori ca te afli into etapa superioara a constiintei?

In chestia asta nu e cale de mijloc?

Afica Ahhh..

Cald

Soare Aer Cer